Studiile despre revenirea la muncă sau despre reluarea cursurilor au constituit obiectul mai multor cercetări realizate de psihologi și sociologi care au vrut să vadă cum reacționează angajații și studenții după o anumită perioadă de pauză.

Disconfortul asociat reluării muncii

Unii autori s-au concentrat asupra efectelor întreruperilor lungi generate de crize politice, economice sau sanitare (războaie, șomaj, boli). Situația pandemică iscată la începutul anului 2020 a dus la modificarea a numeroase cutume profesionale și academice: unii oameni au fost constrânși de împrejurări să găsească o cale de a munci de acasă, iar pentru mulți studenți facultățile au introdus cursuri de la distanță. Întoarcerea acestora la birou sau în băncile unităților de învățământ a fost acompaniată de stres și de insatisfacție generală (Fan & Moen, 2023).

Reluarea activității nu este, însă, asociată de neplăcere doar în cazul pauzelor impuse de situații de forță majoră. Dispoziția negativă ne însoțește în tranziția de la repaus la activitate, astfel că nu este nimic neobișnuit să te simți mai puțin detașat și mai lipsit de sens atunci când revii la muncă (Fig. 1), mai ales după o pauză mai îndelungată (Syrek et al., 2021).

Fig. 1

            Întoarcerea la birou sau la studii este adesea apăsătoare. Un studiu efectuat asupra elevilor de vârstă școlară arată că tranziția vacanță–școală influențează nivelul de anxietate și depresie: în timpul activității zilnice, presiunea notelor, oboseala sau lipsa de somn ne țin departe de propriile gânduri; în vacanță, liniștea ne lasă față în față cu sentimentele de vinovăție și de tristețe (Fig. 2), iar revenirea la program devine greu de gestionat cu acest amestec de trăiri (Ju et al., 2025).

Fig. 2.

Estimare a depresiei și anxietății în timpul școlii (stânga) și după școală (dreapta).

Cu portocaliu sunt marcați itemii chestionarului PHQ-9 și cu albastru sunt marcați itemii chestionarului GAD-7.

Totodată, este firesc să te simți mai obosit odată cu reluarea activității. După o perioadă de vacanță, oamenii tind să doarmă mai mult și să fie mai sedentari decât în timpul zilelor obișnuite de dinaintea vacanței (Fig. 3). Organismul se adaptează la acest ritm mai lent, iar revenirea bruscă la programul solicitant de muncă sau de studiu poate provoca senzația de oboseală accentuată, chiar dacă în vacanță odihna a fost consistentă. Practic, trecerea de la confort la efort reîncarcă treptat nivelul de stres și solicită un nou proces de ajustare (Ferguson et al., 2023).

Fig. 3.

LPA = Light physical activity

MVPA = Moderate to vigorous physical activity

            Oportunități psihologice la sfârșit de vacanță

Se întâmplă des să ne întoarcem din vacanță obosiți și deprimați, dar asta nu înseamnă că ar trebui să renunțăm la ideea vacanțelor, respingând într-o manieră ascetică binele pentru a evita suferința: oportunitățile se ivesc rar fără riscuri, iar eficiența noastră în context organizațional nu constituie o excepție.

Dimpotrivă, participarea la activități de timp liber (călătorii, socializare, hobby, sport) reduce stresul asociat muncii (Aziz et al., 2023), stimulează coeziunea organizațională și îmbunătățește performanța în realizarea sarcinilor individuale (Qu et al., 2021). Totodată, un studiu recent susține că, în ciuda scăderii nivelului de autonomie, autocontrol și relaxare, reîntoarcerea la muncă se caracterizează printr-o mai mare creativitate în abordarea sarcinilor (Fig. 4), mai ales în primele săptămâni de după încheierea vacanței (Syrek et al., 2021).

Fig. 4

            Un alt studiu indică faptul că vacanțele scurte au un efect pozitiv și imediat asupra unor atitudini semnificative pentru viața noastră personală, profesională și academică (Blank et al., 2018). Starea generală de bine crește în perioada repausului și tinde să se mențină crescută timp de mai multe săptămâni de la reînceperea muncii, în timp ce tensiunea resimțită rămâne, de asemenea, vreme de mai multe săptămâni sub nivelul de dinaintea vacanței (Fig. 5).

Fig. 5

T1 = Începutul vacanței, FU1 = 15 zile după vacanță, FU2 = 30 zile după vacanță, FU 3 = 45 zile după vacanță

IG =  Grup de intervenție (au stat 4 nopți la un hotel), CG = Grup de control (au stat 4 nopți acasă)

Vacanțele scurte și dese vin la pachet cu o frecvență sporită a satisfacției anticipatorii (Nawijn et al., 2010). Probabil și tu ai manifestat entuziasm în diverse feluri, știind că urmează să beneficiezi de câteva zile libere sau poate că ai fost chiar mai satisfăcut în timpul acestei fantasme de anticipare, decât în timpul vacanței propriu-zise. În cazul nostru avem în vedere anxietatea de anticipare a reînceperii muncii. Mai departe sunt prezentate câteva metode prin care ea poate fi diminuată.

Soluții pentru atenuarea dispoziției negative

Tranziția dintre vacanță și reluarea activității poate fi dificilă, dar există câteva modalități simple de a diminua impactul ei emoțional. Un prim pas este să ne reglăm treptat programul de somn și de trezire înainte de revenirea efectivă, pentru ca organismul să se adapteze mai ușor la ritmul obișnuit. Mișcarea fizică, chiar și sub forma unor plimbări zilnice, contribuie la reducerea oboselii și la creșterea tonusului psihic.

În primele zile, este util să nu ne copleșim cu sarcini majore, ci să pornim cu obiective mai mici și mai ușor de realizat, păstrând în același timp activități care ne fac plăcere. Nu în ultimul rând, concentrarea pe aspectele pozitive ale revenirii, cum sunt oportunitățile de a învăța ceva nou sau de a ne implica în proiecte interesante, poate transforma perioada de readaptare într-o experiență mai suportabilă și chiar motivantă.

Referințe

Aziz, S., Meier, B., Wuensch, K., & Dolbier, C. (2023). Take a break! Leisure participation moderates the workaholism–work stress relationship. Career Development Quarterly, 71(4), 315-329. https://doi.org/10.1002/cdq.12336

Blank, C., Gatterer, K., Leichtfried, V., Pollhammer, D., Mair-Raggautz, M., Duschek, S., Humpeler, E., & Schobersberger, W. (2018). Short vacation improves stress-level and well-being in german-speaking middle-managers—a randomized controlled trial. International Journal of Environmental Research and Public Health, 15(1). https://doi.org/10.3390/ijerph15010130

Fan, W., & Moen, P. (2023). Ongoing Remote Work, Returning to Working at Work, or in between during COVID-19: What Promotes Subjective Well-Being? Journal of Health and Social Behavior, 64(1), 152-171. https://doi.org/10.1177/00221465221150283

Ferguson, T., Curtis, R., Fraysse, F., Olds, T., Dumuid, D., Brown, W., Esterman, A., & Maher, C. (2023). How do 24-h movement behaviours change during and after vacation? A cohort study. International Journal of Behavioral Nutrition and Physical Activity, 20(1), 1-12. https://doi.org/10.1186/s12966-023-01416-2

Ju, Y., Yang, Y., Yuan, R., Chen, Y., Liu, J., Ou, W., Li, Y., Yang, S., Lu, Y., Li, L., Huang, M., Ma, M., Lv, G., Zhao, X., Qing, Y., Liu, J., & Zhang, Y. (2025). Examining the effects of school–vacation transitions on depression and anxiety in adolescents: network analysis. BJPsych Open, 11(1), 1-9. https://doi.org/10.1192/bjo.2024.806

Nawijn, J., Marchand, M. A., Veenhoven, R., & Vingerhoets, A. J. (2010). Vacationers happier, but most not happier after a holiday. Applied Research in Quality of Life, 5(1), 35-47. https://doi.org/10.1007/s11482-009-9091-9

Qu, X., Yao, X., & Liu, Q. (2021). Affective Shifts Outside Work: Effects on Task Performance, Emotional Exhaustion, and Counterproductive Work Behavior. Frontiers in Psychology, 12(May). https://doi.org/10.3389/fpsyg.2021.640144

Syrek, C. J., de Bloom, J., & Lehr, D. (2021). Well Recovered and More Creative? A Longitudinal Study on the Relationship Between Vacation and Creativity. Frontiers in Psychology, 12(December). https://doi.org/10.3389/fpsyg.2021.784844