Întrucât suntem în perioada în care oamenii se confruntă cu alergia la ambrozie (începând din iulie-august, până la final de septembrie – jumătatea lui octombrie; Popescu & Tudose, 2011), acest articol are ca temă rinitele alergice și relația acestora cu sănătatea mintală. Prevalența rinitelor variază, în funcție de studii și zona geografică. Unul din rezultatele din Europa preluate și regăsite în studii este cea propusă de Bauchau și Durham (2004), conform căreia 19% dintre oameni au raportat că se confruntă cu rinită alergică și 13% au fost diagnosticați. Statistici care includ și alte părți ale globului, precum SUA, raportează un procent cuprins între 10 și 20% (Ozdoganoglu & Songu, 2012; 15% în Bernstein et al., 2024). Într-un articol din 2022 (Nur Husna et al.) se vorbește despre o creștere procentuală a cazurilor de rinită alergică la un procent aflat între 25 și 40% din populație, iar într-o recenzie realizată pe 184 de articole, prevalența a variat de la 1 la 63% pe întreg globul (Savouré et al., 2022).

Printre simptome se numără strănutul, rinoreea, congestia nazală, iritații ale ochilor și ale nasului. Acestea apar în urma unui răspuns mediat de imunoglobina E (IgE), declanșat de inhalarea stimulilor din mediul înconjurător, precum polenul, acarienii de praf din casă, copaci, frunze, păr de animale și altele (Bousquet et al., 2020; Corey et al., 2000). Rinitele alergice pot să fie sezoniere sau perene, iar  conform unei clasificări mai noi, intermitente sau persistente (ARIA guidelines, citat în Ozdoganoglu & Songu, 2012). Severitatea lor este dificil de stabilit, pentru că depinde de percepția pe care o are pacientul asupra simptomelor.

Rinitele alergice și legătura cu sănătatea mintală

Rinitele alergice nu sunt asociate în literatură doar cu alte probleme de natură fizică, precum asocierea cu astmul (Tohidinik et al., 2019), ci și cu anxietatea și depresia (Rodrigues et al., 2021). O posibilă explicație menționată de autori este că, în rinitele alergice, există anumiți mediatori inflamatori crescuți, care sunt asociați cu modificări la nivelul sistemului limbic și cu apariția depresiei. De asemenea, într-o meta-analiză realizată pe un eșantion de peste 2.5 milioane de oameni, printre rezultate a fost sugerat că rinitele alergice și astmul au contribuit la riscul de apariție a depresiei mai mult la femei decât la bărbați (Lu et al., 2018).

Într-o meta-analiză realizată pe 50 de studii (Linneberg et al., 2016), autorii au investigat calitatea vieții în legătură cu sănătatea la persoane unde rinitele alergice și / sau astmul sunt cauzate de acarienii din praful de casă, comparativ cu cele cauzate de polen. Rezultatele au sugerat că atunci când rinitele alergice și / sau astmul sunt rezultatul acarienilor de praf, calitatea vieții este mai mică. O posibilă explicație propusă de autori ar putea fi aceea că alergia la polen durează doar câteva luni, având în vedere anotimpurile, pe când acarienii de casă sunt prezenți tot timpul. Un alt lucru menționat de autori este cel al costurilor, întrucât rinitele alergice sunt asociate și cu oboseală, probleme de concentrare sau alte dificultăți, care pot interfera cu sarcinile profesionale.

În recenzia lor sistematică, Marques și colaboratorii (2024) au adus în discuție calitatea somnului la persoanele cu alergii (încadrând în această categorie rinitele alergice, astmul și alergiile dermatologice). Referindu-ne specific la rezultatele referitoare la rinitele alergice, participanții cu rinite alergice au raportat un nivel mai mare de insomnie și de oboseală în timpul zilei (atunci când simptomele rinitei erau greu de controlat). În afară de ipoteza mediatorilor inflamatori, autorii menționați mai sus au și o altă serie de explicații, cum ar fi lipsa de control a simptomelor rinitelor, lipsa de răspuns la tratament, credințele culturale sau medicamentele care pot interfera cu somnul. Liu și colaboratorii (2020) vorbesc și despre congestia nazală, ca principal simptom care să interfereze cu calitatea somnului. La participanții care au raportat că au rinită alergică au fost identificate asocieri cu o calitate și o eficiență scăzute ale somnului, dificultăți de adormire, somn agitat, probleme de respirație, dificultate de trezire, utilizare de somnifere și altele (Liu et al., 2020).

Concluzie

Rinitele alergice reprezintă o problemă de sănătate globală, care nu doar că afectează sănătatea fizică, ci este asociată și cu probleme de sănătate mintală, precum anxietatea și depresia. (Rodrigues et al., 2021; Lu et al., 2018; Linneberg et al., 2016). În plus, simptomele alergiilor (precum și alte aspecte, cum ar fi mediatorii inflamatori) pot interfera inclusiv cu calitatea somnului (Marques et al., 2024).

Referințe

Bauchau, V., & Durham, S. R. (2004). Prevalence and rate of diagnosis of allergic rhinitis in Europe. European Respiratory Journal, 24(5), 758–764. https://doi.org/10.1183/09031936.04.00013904

Bernstein, J. A., Bernstein, J. S., Makol, R., & Ward, S. (2024). Allergic rhinitis: A review. JAMA, 331(10), 866. https://doi.org/10.1001/jama.2024.0530

Bousquet, J., Anto, J. M., Bachert, C., Baiardini, I., Bosnic-Anticevich, S., Walter Canonica, G., Melén, E., Palomares, O., Scadding, G. K., Togias, A., & Toppila-Salmi, S. (2020). Allergic rhinitis. Nature Reviews Disease Primers, 6(1), 95. https://doi.org/10.1038/s41572-020-00227-0

Corey, J. P., Kemker, B. J., Branca, J. T., Kuo, F., Chang, Y., & Gliklich, R. E. (2000). Health status in allergic rhinitis. Otolaryngology–Head and Neck Surgery, 122(5), 681–685. https://doi.org/10.1067/mhn.2000.105418

Linneberg, A., Dam Petersen, K., Hahn-Pedersen, J., Hammerby, E., Serup-Hansen, N., & Boxall, N. (2016). Burden of allergic respiratory disease: A systematic review. Clinical and Molecular Allergy, 14(1), 12. https://doi.org/10.1186/s12948-016-0049-9

Liu, J., Zhang, X., Zhao, Y., & Wang, Y. (2020). The association between allergic rhinitis and sleep: A systematic review and meta-analysis of observational studies. PLOS ONE, 15(2), e0228533. https://doi.org/10.1371/journal.pone.0228533

Lu, Z., Chen, L., Xu, S., Bao, Q., Ma, Y., Guo, L., Zhang, S., Huang, X., Cao, C., & Ruan, L. (2018). Allergic disorders and risk of depression: A systematic review and meta-analysis of 51 large-scale studies. Annals of Allergy, Asthma & Immunology, 120(3), 310-317.e2. https://doi.org/10.1016/j.anai.2017.12.011

Marques, G. A., Santofimio, V. Q., Amaral, A. F. S., Benediktsdóttir, B., Gislason, T., Weber, P., De Oliveira, P. D., & Wehrmeister, F. (2024). Sleep health association with asthma, allergic rhinitis, and atopic dermatitis: Systematic review of population-based studies. Sleep Epidemiology, 4, 100097. https://doi.org/10.1016/j.sleepe.2024.100097

Mims, J. W. (2014). Epidemiology of allergic rhinitis. International Forum of Allergy & Rhinology, 4(S2). https://doi.org/10.1002/alr.21385

Nur Husna, S. M., Tan, H.-T. T., Md Shukri, N., Mohd Ashari, N. S., & Wong, K. K. (2022). Allergic rhinitis: A clinical and pathophysiological overview. Frontiers in Medicine, 9, 874114. https://doi.org/10.3389/fmed.2022.874114

Ozdoganoglu, T., & Songu, M. (2012). The burden of allergic rhinitis and asthma. Therapeutic Advances in Respiratory Disease, 6(1), 11–23. https://doi.org/10.1177/1753465811431975

Popescu, F. D., & Tudose, A. M. (2011). Ambrosia pollen sensitization in allergic rhinitis patients from the central part of the Romanian Plain. Romanian Journal of the Rhinology, 1(1), 26-30.

Rodrigues, J., Franco-Pego, F., Sousa-Pinto, B., Bousquet, J., Raemdonck, K., & Vaz, R. (2021). Anxiety and depression risk in patients with allergic rhinitis: A systematic review and meta-analysis. Rhinology journal, 0(0), 0–0. https://doi.org/10.4193/Rhin21.087

Savouré, M., Bousquet, J., Jaakkola, J. J. K., Jaakkola, M. S., Jacquemin, B., & Nadif, R. (2022). Worldwide prevalence of rhinitis in adults: A review of definitions and temporal evolution. Clinical and Translational Allergy, 12(3), e12130. https://doi.org/10.1002/clt2.12130

Tohidinik, H. R., Mallah, N., & Takkouche, B. (2019). History of allergic rhinitis and risk of asthma; a systematic review and meta-analysis. World Allergy Organization Journal, 12(10), 100069. https://doi.org/10.1016/j.waojou.2019.100069