Tulburările specifice de învățare (Specific Learning Disorders, SLD), precum dislexia, disgrafia și discalculia, afectează milioane de copii de vârstă școlară din întreaga lume. Deși provocările sunt de lungă durată, cercetările din ultimii cinci ani oferă dovezi încurajatoare că anumite intervenții îmbunătățesc semnificativ rezultatele învățării. Psihologii care lucrează în mediul educațional și clinic sunt din ce în ce mai solicitați să evalueze și să recomande aceste abordări. În acest material evidențiem intervențiile cu cele mai solide dovezi, precum și abordările experimentale emergente.

• 40% din dificultățile de învățare la nivel mondial rămân nedetectate.
• Aproximativ 15% dintre elevii din întreaga lume au dificultăți de învățare.
• Dislexia, care afectează 10% din populația globală, este cea mai răspândită dificultate de învățare.
• Tulburările de scriere, cunoscute sub numele de disgrafie, afectează între 5% și 20% dintre copiii de vârstă școlară.
• Dificultățile de învățare matematică, sau discalculia, afectează între 2% și 8% din populația globală.
• Tulburarea de hiperactivitate cu deficit de atenție (ADHD) afectează între 6% și 10% din populația tânără.
• Rata de absolvire a liceului pentru elevii cu dificultăți de învățare este de 68%, comparativ cu 81% pentru colegii lor fără dizabilități.
• Doar 48% dintre adulții cu dificultăți de învățare sunt angajați, în contrast puternic cu 72% dintre cei fără astfel de provocări.
• 80% din dificultățile de învățare afectează în mod direct competențele academice de bază.
• Băieții sunt de trei ori mai susceptibili să fie identificați cu dificultăți de învățare în comparație cu fetele.

Programe explicite de alfabetizare: cea mai solidă bază

În urma analizelor sistematice, programele explicite și sistematice de alfabetizare rămân standardul de referință pentru gestionarea dislexiei și a altor tulburări de citire. Aceste intervenții pun accentul pe conștientizarea fonologică, decodificare și fluență prin instruire structurată și secvențială. O analiză amplă a raportat efecte cu valori cuprinse între 0.31 și 0.41 în toate domeniile citirii, inclusiv citirea cuvintelor, înțelegerea și fluența (Al Otaiba et al., 2022). Analizele sistematice anterioare confirmă că îmbunătățirile în ceea ce privește acuratețea citirii, ortografia și înțelegerea sunt semnificative din punct de vedere statistic și se mențin în timp (Snowling & Hulme, 2011, 2012). Pentru psihologi, aceste constatări subliniază importanța recomandării intervențiilor structurate de alfabetizare ca tratamente de primă linie, în special în primii ani de școală, când îmbunătățirile au cel mai mare impact.

Intervenții pentru disgrafie: Dezvoltarea strategiei de autoreglementare

Deși intervențiile pentru dislexie domină literatura de specialitate, dificultățile de scriere reprezintă, de asemenea, un domeniu critic de sprijin. Dezvoltarea strategiei de autoreglementare (Self-Regulated Strategy Development, SRSD) s-a impus ca una dintre cele mai eficiente abordări pentru elevii cu dificultăți în scriere. O analiză sistematică a studiilor de caz individual, care acoperă vârste cuprinse între 7 și 19, ani a constatat că SRSD este extrem de eficientă, cu aproape 90% date care nu se suprapun și aproape toate punctele de date depășind performanța medie (Alharbi et al., 2015). SRSD funcționează prin însușirea de către elevi a strategiilor explicite de planificare, monitorizare și revizuire, alături de sprijin motivațional care favorizează independența. Pentru psihologi, SRSD oferă un cadru validat empiric pentru abordarea disgrafiei și a dificultăților conexe.

Programe de sprijin pentru părinți: intervenția neglijată

Rezultatele copiilor sunt adesea legate de bunăstarea îngrijitorilor lor. Dovezi recente arată că inițiativele de sprijin pentru părinți – inclusiv ateliere educaționale, training comportamental și programe de sprijin emoțional – îmbunătățesc nu numai sănătatea mintală a părinților, ci și adaptarea academică și comportamentală a copiilor. O analiză sistematică (Guerra et al., 2025) a concluzionat că aceste intervenții reduc stresul părinților și îmbunătățesc funcționarea familiei, producând beneficii măsurabile în performanțele școlare ale copiilor. Acest fapt evidențiază necesitatea ca psihologii să integreze intervențiile la nivel familial în planurile de tratament pentru tulburările de învățare, recunoscând impactul bidirecțional între bunăstarea copilului și a părintelui.

Abordări experimentale: stimularea electrică transcraniană

Dincolo de strategiile comportamentale și educaționale tradiționale, intervențiile bazate pe neuroștiință câștigă tot mai multă atenție. Stimularea electrică transcraniană (TES) a fost testată ca instrument pentru îmbunătățirea performanțelor la citire și matematică. O analiză din 2024 (Fathi Azar et al., 2024) a raportat îmbunătățiri semnificative în citire și matematică, deși efectele asupra memoriei de lucru au fost neglijabile. Deși promițătoare, baza de dovezi este încă limitată și eterogenă, cu preocupări metodologice legate de prejudecăți și replicabilitate. Deocamdată, TES ar trebui considerată experimentală, meritând un interes prudent, dar nefiind încă potrivită pentru practica standard.

Concluzie

Dovezile sunt clare: intervențiile explicite în domeniul alfabetizării și strategiile de scriere SRSD constituie cea mai fiabilă bază, fundamentată pe dovezi, pentru gestionarea tulburărilor specifice de învățare. Programele de sprijin pentru părinți consolidează și mai mult rezultatele, abordând bunăstarea familiei. În același timp, stimularea electrică transcraniană și alte abordări experimentale sugerează posibilități viitoare, dar necesită studii mai riguroase înainte de a fi adoptate pe scară largă.

Pentru psihologi, concluzia practică este de a promova intervenții care îmbină instruirea structurată în alfabetizare, sprijinul strategic pentru scriere și implicarea familiei, rămânând în același timp informați cu privire la instrumentele neurocognitive de ultimă generație, dar încă preliminare.

Sugestii pentru practică

• Începeți cu alfabetizarea structurată: intervențiile explicite și sistematice de alfabetizare sunt cele mai puternic susținute și ar trebui să fie prima linie de abordare pentru dislexie.
• Sprijiniți scrierea cu SRSD: predarea strategiilor de autoreglare pentru scriere este foarte eficientă pentru copiii cu vârste cuprinse între 7 și 19 ani.
• Implicați părinții: intervențiile de sprijinire a părinților îmbunătățesc atât bunăstarea îngrijitorilor, cât și rezultatele academice/comportamentale ale copiilor.
• Fiți precauți cu metodele experimentale: stimularea electrică transcraniană pare promițătoare, dar nu este încă pregătită pentru utilizare pe scară largă.
• Adoptați o viziune sistemică: abordați atât factorii individuali, cât și cei la nivel familial pentru a maximiza rezultatele.

Referințe

Al Otaiba, S., McMaster, K. L., Wanzek, J., & Zaru, M. (2022). What We Know and Need to Know about Literacy Interventions for Elementary Students with Reading Difficulties and Disabilities, Including Dyslexia. Reading Research Quarterly. https://doi.org/10.1002/rrq.458

Alharbi, A., Hott, B. L., Jones, B., & Henry, H. R. (2015). An Evidence-Based Analysis of Self-Regulated Strategy Development Writing Interventions for Students with Specific Learning Disabilities. Journal of Special Education Research. https://doi.org/10.1515/JSER-2015-0004

Crown Counseling. (2025, January 31). Learning disabilities statistics: An overview for 2025. https://crowncounseling.com/statistics/learning-disabilities/

Guerra, G. C., Positano, M. T., Sperati, A., Passaquindici, I., Mada Logrieco, M. G., Lionetti, F., Spinelli, M., & Fasolo, M. (2025). Supporting Parents of Children with Learning Disorders: A Systematic Review of Intervention Strategies.Frontiers in Psychology. https://doi.org/10.3389/fpsyg.2025.1536894

Fathi Azar, E., Hejazi-Shirmard, M., & Mirzaie, H. (2024). Cognitive Enhancement Through Technology: A Review of Transcranial Electrical Stimulation (TES) Interventions in Children and Adolescents with Specific Learning Disabilities.Child: Care, Health and Development. https://doi.org/10.1111/cch.13318

Snowling, M., & Hulme, C. (2012). Interventions for Children’s Language and Literacy Difficulties. International Journal of Language and Communication Disorders. https://doi.org/10.1111/j.1460-6984.2011.00081.x

Snowling, M., & Hulme, C. (2011). Evidence-Based Interventions for Reading and Language Difficulties: Creating a Virtuous Circle. British Journal of Educational Psychology. https://doi.org/10.1111/j.2044-8279.2010.02014.x