Trăim într-o lume în care identitatea noastră se joacă și se rescrie zilnic, nu doar în viața reală, ci și în spațiile digitale. Cine suntem „acolo”? Cât de autentic este ceea ce proiectăm? Răspunsurile variază profund în funcție de gen, vârstă și fundal cultural. Identitatea online nu este un duplicat al celei offline, ci un spațiu de experimentare, adaptare și – uneori – rezistență.
Cultura: între promovare de sine și rezistență tăcută
Cultura modelează profund felul în care oamenii își construiesc identitatea online. Cercetările arată că în societățile individualiste (precum SUA), utilizatorii tind să se angajeze mai frecvent în auto-promovare, să creeze rețele sociale extinse și să raporteze o satisfacție mai mare în ceea ce privește viața socială digitală (Rosen et al., 2010).
În contrast, persoanele din medii colectiviste sau marginalizate folosesc adesea identitatea digitală ca un spațiu de afirmare culturală și de rezistență la tăcerea socială din viața offline. Astfel, profilurile lor devin mai mult decât simple avataruri: devin manifeste ale apartenenței și identității (Grasmuck et al., 2009).
Vârsta: de la joacă la asumare
Pentru adolescenți, spațiul digital este adesea un teren de testare a identității. Studiile arată o tranziție de la folosirea unor pseudonime anonime la asumarea unor profiluri reale, odată cu înaintarea în vârstă (Serrate-González et al., 2023). Fetele preferă bloggingul și partajarea de fotografii – chiar dacă asta vine la pachet cu o expunere crescută la hărțuire –, în timp ce băieții optează mai frecvent pentru jocuri și anonimitate (Abiala & Hernwall, 2013).
La polul opus, adulții în vârstă folosesc mediul online pentru a negocia relația cu propria vârstă: fie își afirmă statutul de seniori, fie adoptă strategii de „fără vârstă”, fie creează spații în care pot discuta sincer despre îmbătrânire (Dell & Marinova, 2007).
Genul: între autenticitate și presiune socială
Diferențele de gen sunt vizibile nu doar în preferințele de platforme, ci și în nivelul de autoexpunere și vulnerabilitate. Femeile tind să partajeze mai multe fotografii și informații personale, dar se confruntă și cu mai multă presiune pentru a menține o imagine „adecvată” (Serrate-González et al., 2023). Bărbații, în schimb, adoptă deseori strategii de anonimitate, abordând un stil mai rezervat și mai puțin vulnerabil.
În rândul milenialilor, dorința de autenticitate de gen coexistă cu teama de a fi judecați sau excluși. Astfel, utilizatorii jonglează între exprimarea identității reale și forme de „autoprotecție” (Kondakciu et al., 2021).
Interesant este faptul că anonimatul joacă un rol ambivalent: pe de o parte, oferă protecție împotriva prejudecăților și stereotipurilor, iar pe de altă parte poate încuraja comportamente mai riscante sau mai puțin autentice. În medii educaționale online, profilurile identificabile amplifică diferențele culturale și de gen, în timp ce anonimatul le atenuează (Morales-Martínez et al., 2020).
Construirea identității online este un proces influențat de numeroși factori demografici. Genul, cultura și vârsta modelează nu doar „cum” ne prezentăm online, ci și „de ce” o facem în feluri diferite. În spatele fiecărei postări, al fiecărui avatar, stă un om care negociază între autenticitate, presiune socială și dorința de a fi văzut, acceptat și înțeles.
Bibliografie
Abiala, & Hernwall, Patrik. (2013). Tweens negotiating identity online – Swedish girls’ and boys’ reflections on online experiences. Journal of Youth Studies. 16. 10.1080/13676261.2013.780124.
Dell, P., & Marinova, D. (2007). Are They Acting Their Age? Online Social Interaction and Identity in the Elderly.
Grasmuck, Sherri & Martin, Jason & Zhao, Shanyang. (2009). Ethno-Racial Identity Displays on Facebook. J. Computer-Mediated Communication. 15. 158-188. 10.1111/j.1083-6101.2009.01498.x.
Kondakciu, K., Souto, M., & Zayer, L. T. (2022). Self-presentation and gender on social media: An exploration of the expression of “authentic selves”. Qualitative Market Research: An International Journal, 25(1), 80–99. https://doi.org/10.1108/QMR-03-2021-0039
Gabriela Morales-Martinez, Paul Latreille, and Paul Denny. 2020. Nationality and Gender Biases in Multicultural Online Learning Environments: The Effects of Anonymity. In Proceedings of the 2020 CHI Conference on Human Factors in Computing Systems (CHI’20). Association for Computing Machinery, New York, NY, USA, 1–14. https://doi.org/10.1145/3313831.3376283
Rosen, Devan & Stefanone, Michael & Lackaff, Derek. (2010). Online and Offline Social Networks: Investigating Culturally-Specific Behavior and Satisfaction. Proceedings of the Annual Hawaii International Conference on System Sciences. 1 – 10. 10.1109/HICSS.2010.292.
Serrate-González, S., Sánchez-Rojo, A., Andrade Silva, L. E., & Muñoz-Rodríguez, J. (2023). Onlife Identity: The Question of Gender and Age in Teenagers’ Online Behaviour. Comunicar. https://doi.org/10.3916/C75-2023-01.